DIAGNOSTICUL IN GASTROENTEROLOGIE

Ce este gastroenterologia?

Gastroenterologia este specialitatea medicală care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor tubului digestiv. Termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.

Diagnosticul este eticheta care se pune unei boli. Cu cat diagnosticul este mai precis si mai repede stabilit cu atat se ofera pacientului sanse mai mari de tratament.

In gastroenterologie diagnosticul de etapa este constituit din sindroamele dispeptice.

Diagnosticul de sindrom se sprijina pe elementele clinice fiind stabili dupa examenul clinic: anamneza si examen obiectiv, inaintea investigatiilor de specialitate.

Care pot fi afectiunile aparatului digestiv?

“Dispepsia” este termenul grec pentru “ digestive grea”. Prin dispepsie intelegem orice symptom ( cu exceptia icterului si a hemoragiei) episodic sau persistent care il face pe medic sa se gandeasca la tractul digestive superior.

Dispepsiile pot avea o cauza clar definite si atunci vorbim de dispepsii organice, sau etiologia este necunoscuta, nedecelabila in cazul dispepsiilor functionale.

Manifestarile clinice ale dispepsiilor organice sau functionale sunt adesea commune, diferentierea facandu-se doar pe baza evidentierii sau nu a unei cause: dyspepsia organica ulceroasa este identica cu dispepsia functionala de tip ulceror ( ulcer –like) diferenta constand in prezenta, respective absenta ulcerului.

O anamneza minutioasa, coroborata cu datele teoretice  care arata ca o serie de dispepsii functionale sau chiar organice pot fi tratate fara investigatii prealabile, pot conduce la rezultate terapeutice rapide si benefice pentru pacient si cu evitarea unor investigatii nu de putine ori neplacute si costisitoare. Este cazul dispepsie ulceroase, la pacientii tineri, fara semen de alarma sau al bolii de reflux in care tratamentul cu inhibirori de pompa de protoni poate avea un effect therapeutic spectacular.

Este cazul sa subliniem importanta care trebuie acordata simptomelor de alarma. Prezenta oricaruia dintre ele impune explorarea amanuntita. Este ca un stegulet rosu sau un semnal sonor care ne avertizeaza ca la pacientul respective poate exista o boala grava. Este vorba de varsta (peste 50 ani), anemie ( paloare), slabire in greutate, inapetenta, la care se pot adauga simptome specific segemntului de tub digestiv in cauza.

Cauzele sindroamelor dispeptice organice sunt foarte variate. Ele pot fi grupate in patru mari categorii: leziuni anatomice ale tubului digestive sau organelor anexe ( cai biliare, pancreas), cause alimentare, actiuni medicamentoase sau paraziti.

Alimentele pot influenta digestia pe diverse cai: intoleranta la unele alimente, alergii alimenatare, abuzuri cantitative prin mese copioase, agresiuni iritative prin unele condiment, toxiinfectii alimenatre sau prin ingestie abundenta de alcool.

Numeroase medicamente pot induce sindroame dispeptice. Antiinflamtoarele nesteroidiene lezeaza tubul digestive cel mai adesea, dar si corticoizii, fierul, patasiu, digitala sau antibioticele pot sta la originea unei dispepsii.

Dintre parazitoze cel mai adesea constatam prezenta lambliilor, a ascariziilor sau a strongiloides stercoralis.

O atentie deosebita trebuie acordata bacteriei Helicobacter Pylori. Infectia acuta produce simptomele unei gastrite: discomfort, plenitudine, greturi, varsaturi. Infectia cronica este responsabila de recurenta ulcerului duodenal, de prezenta gastritelor cornice, si foarte important, bacteria este implicate in carcinogeneza gastrica.

In gastroenterologie, in general tratamentul se instituie dupa explorarea pacientului in vederea stabilirii naturii organice si a cauzei simptomelor. Endoscopia are cele mai mari posibilitati de diagnostic in afectiunile organice. Este investigatia de prima instant si care ofera cele mai complete date de la cancer pana la esofagita.. Radiologia este mai putin utilizata dar evidentiaza multe dintre afectiunile organice cat si unel functionale: achalasia, spasmul esofagina difuz, refluxul gastroesofagian. Computer tomografia ( CT), ecoendoscopia, sunt metode completare diagnosticului si stabilirea conduitei cele mai corecte.

Distribuie acest articol:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *